Follow psyuser on WordPress.com

Manipulare. Tehnica amanarii

Se utilizeaza atunci cand cineva riposteaza la solicitarea noastra asertiva declansand o reactie cu o puternica incarcatura emotionala (plans, furie etc).

In cazul relatiilor cu persoane apropiate este bine sa le lasam sa-si descarce emotiile. Evident, intr-o asemenea situatie inerlocutorul nu va putea fi atent la solicitarea adresata, asa ca e bine sa spunem:

„Vad ca esti foarte suparat(a) acum. Vom discuta despre asta maine”


Manipulare.Tehnica modificarii discutiei

Aceasta tehnica consta in schimbarea subiectului unei discutii, focalizand-o dinspre continut catre ceea ce se intampla intre parteneri.

Daca cineva raspunde la solicitarea noastra (exprimata intr-un mod asertiv) in orice alt mod in afara de a ne raspunde (se infurie, rade de solicitarea noastra sau spune ceva care nu are legatura cu problema) este idicat sa modificam dicutia de la subiectul pe care ni l-am propus initial la atitudinea partenerului de conversatie  si de-abia apoi sa revenim la subiectul initial.Iata un exemplu:

sotia: Te-si ruga sa imi telefonezi atunci cand urmeaza sa intarzii sa vi acasa.

sotul: Da, imparate!

sotia: Am sesizat umorul tau, dar asta nu are legatura cu problema.

sotul: Care problema?

sotia: As dori sa ma suni ori de cate ori intarzii acasa.

sotul: Stii ce m-am gandit? In serile in care intarzii nu te mai obosi sa ma astepti cu masa, pentru ca voi manca ceva in drum.

sotia: Nici acum nu ai pus punctul pe i. Ma simt foarte frustrata pentru ca tu nu ma asculti.

sotul: Cu alte cuvinte, vrei sa-ti telefonez cand intarzii, nu-i asa?

sotia: Despre asta era vorba.


Manipulare. Tehnica dezamorsarii

E utila atunci cand avem de-a face cu o persoana care ne critica frecvent si consta in acceptarea partiala a criticii.

Trebuie sa fi de acord cu anumite laturi ale criticii pe un ton calm si stapanit, fara sa devii sarcastic sau sa te situezi pe o pozitie defensiva. In consecinta, interlocutorul, cu care am fost macar partial de acord, nu va mai avea tendinta de a discuta in contradictoriu, ceea ce opreste escaladarea coflictului.

Iata un exemplu in care mama isi critica fiica:

Mama: Fusta ta e ingrozitor de scurta. Nu crezi ca ar trebui sa porti fuste mai lungi? Acum sunt la moda fustele mai lungi.

Fiica:Ai dreptate.Acum se poarta fuste ceva mai lungi.

Mama: Cred ca daca ti-ai tunde parul ti-ar fi mai usor.

Fiica :Ai dreptate. Parul scurt e mai usor de ingrijit.

Mama: Ai fi mult mai feminina daca te-ai machia putin.

Fiica: S-ar putea sa ai dreptate. Nu m-am gandit la asta. Machiajul m-ar putea face mai feminina.

Mama: Tu ar trebui sa fi un model pentru propria ta fiica. Stii doar ca te copiaza.

Fiica: Da, este adevarat ca ma copiaza.

Mama: Sa mergem la masa.

Fiica: Hai sa mergem.

La fel ca tehnica discului stricat, tehnica dezamorsarii e utila cand vrem sa minimalizam comunicarea.


Manipulare. Tehnica discului stricat

Aceasta tehnica se utilizeaza atunci cand nu vrem sa facem ceea ce ne cere o alta persoana, dar ne simtim cumva prinsi in capcana datorita perseverentei celuilalt.

Implica repetarea de mai multe ori a solicitarii, pe un ton calm si direct.

De exemplu, o cumparatoare doreste sa returneze o rochie cumparata dintr-un magazin si sa primeasca banii inapoi (in tarile civilizate acesta este un drept al consumatorului)

Vanzatoarea: Cu ce va pot fi de folos?

Cumparatoarea: Vreau sa renunt la aceasta rochie si sa primesc banii inapoi.

Vanzatoarea: Noi nu obisnuim sa primim marfurile cumparate si sa returnam banii. Dar de ce vreti sa returnati rochia?

Cumparatoarea: Doresc sa dau inapoi rochia si sa-mi primesc banii.

Vanzatoarea: Dar nu ati incercat rochia inainte de a o cumpara?

Cumparatoarea: Vreau sa returnez rochia si sa-mi primesc banii inapoi.

Vanzatoarea: Poate doriti sa schimbati rochia asta cu alta. O sa va arat cateva modele care v-ar veni bine.

Cumparatoarea: Nu, multumesc. Doresc sa returnez rochia si sa-mi primesc banii inapoi.

Vanzatoarea: Nu am mai facut niciodata asa ceva si ma tem ca voi avea necazuri.

Cumparatoarea: Inteleg ca asta reprezinta o problema pentru dumneavoastra. Cu toate acestea, vreau sa returnez rochia si sa-mi primesc banii.

Vanzatoarea: Va trebui sa cer aprobarea sefului.

Cumparatoarea: Foarte bine!

Seful magazinului: Cu ce va pot fi de folos?

Clienta: Vreau sa returnez aceasta rochie si sa primesc banii inapoi.

Seful: Este ceva in neregula cu aceasta rochie?

Clienta: Nu! Vreau doar s-o returnez si sa-mi primesc banii inapoi.

Seful: Imi pare rau ca nu va place rochia. Poftiti banii si sper ca veti gasi ceva care sa va placa in magazinul nostru.

Clienta: Va multumesc.


Tehnici de manipulare

Iata cateva metode de manipulare:

  • schimba subiectul conversatiei cand celalat revendica ceva
  • in fata unei solicitarii  care nu e in interesul tau  reactioneaza excesiv de incarcat emotional(manie, lacrimi, etc)
  • fa glume pe seama solicitarii celuilalt
  • fa-l sa se simta vinovat  pentru ceea ce doreste
  • critica-i solicitarea si  intreaba-l daca i se pare corect ceea ce vrea, cupabilizeaza-l
  • cere motive care sa justifice cererea sa
  • tergiverseaza raspunsul la solicitarea tlui

Daca observi la ceilalti o astfel de dorinta de a te manipula, o sa-ti prezint tehnici:

1. Tehnica discului stricat

2. Tehnica dezamorsarii

3. Tehnica modificarii discutiei

4. Tehnica amanarii

5. Contraatacul

Le voi detalia in articolele urmatoare.


Te urasc zambind. Agresivitatea pasiva

Când mânia se exprima în taina, „la foc mic”, iar la exterior apare ca atitudine docila, zâmbitoare chiar, vorbim de agresivitate pasiva. Mânia nemarturisita  face o sotie sa cheltuie excesiv, sa-si neglizeze lookul, sa arda mâncarea, pe un sot sa taca excesiv când celalat partener asteapta un raspuns de la el, pe un fost sot sa intarzie plata alocatiei copilului, pe un subaltern sa intarzie/uite/greseasca anumite situatii urgente pentru seful sau.

Agresivitatea pasiva a cuiva cu care nu avem „nimic de impartit” se poate revarsa asupra noastra prin remarci sarcastice, ironii iar când le cerem explicatii auzim remarci de genul: „Eiii, hai ca am glumit!”; „Tu chiar crezi ca vorbeam serios?””Vai, ce sensibil(a) esti!”. Daca la ironiile  lor rasundem cu aceeasi moneda se transforma brusc in victime prost intelese!

Un agresor pasiv poate sa ne manipuleze un timp, pâna ne dam seama de mânia lui latenta si de faptul ca suntem agresati cu zâmbetul pe fata.

Agresorul pasiv oscileaza intre a fi independent si a depinde de altii, uneori mânia latenta  ascunde dezamagiri sau oprimari suferite perioade lungi de timp.

Ea si El sunt casatoriti de zece ani. El ii duce dimineata micul dejun la pat, iar ea ii cumpara parfumul favorit. Amandurora le place sa gateasca, le place sa iasa cu prietenii si toti ii admira pentru cat de amabili si politicosi sunt unul cu celalalt. Intre prieteni ea ii lauda simtul artistic iar el se declara mandru de lansarea ei in afaceri. Nu vorbesc niciodata in contradictoriu, nici in public nici acasa.

Totusi, ea i-a pus in vedere de nenumarate ori sa isi gaseasca un serviciu, spunandu-i ca s-a saturat sa il intretina. El a refuzat de fiecare data, ani la rand. De doi ani nu mai au activitate sexuala, el nemaidorind acest lucru. Cand ea intr-o seara si-a pus o lenjerie sexy, provocatoare el i-a zis: „Ce te-a apucat? „Si subiectul a fost inchis. De atunci, el mergea sa se culce dupa ce ea a adormit, intre timp uitandu-se la tv.

Ea, avand o stima de sine scazuta, se simtea securizata de statulul de femeie maritata si de spatiul locativ al sotului. Cam de un an ea are un sofer cu care isi razbuna lipsa de interes sexual a sotului pentru ea. Cand el a intuit infidelitatea ei s-a cuplat cu cea mai buna prietena a ei. Intre timp isi zambeau reciproc. Un psiholog a pus lucrurile in lumina. Ea a plecat…zambind. El a afirmat ca plecarea ei a fost pecetluita demult, cam de doi ani…

In fapt amandoi se urau cu zambetul pe buze.


Frustrarea

Frustrarea apare ca urmarea a  nesatisfacerii, neonorarii unei dorinte sau pretentii legitime, deci ale unei necesitati personale.

Frustrarea  e resimtita ca un fel de pierdere si agresiune, in acelasi timp. Ea determina nemultumire, furie sau dezolare, depresie.

Frustrarea  rezulta uneori dintr-o nesansa sau dintr-o discriminare. Omul( copilul, adultul) poate fi frustrat  de dragoste, de afectiune, de tandrete dar si de educatie, de informatii, de cunoasterea adevarului.E o frustrare prelungita, cu potential reactogen major.Tot aici intra si frustrarea datorata indiferentei, lipsei de stima,”conspiratia tacerii „din jurul unui om care s-a dedicat unei idei de pionerat.