Follow psyuser on WordPress.com

Despre casatorie (poezie)

V-aţi născut împreună şi împreună veţi fi întotdeauna.
Veţi fi împreună când albele aripi ale morţii vă vor risipi zilele.
Ah, veţi fi împreună chiar în memoria tăcută a lui Dumnezeu.
Dar să lăsaţi spaţii în împreunarea voastră.
Şi lăsaţi vânturile raiului să danseze printre voi.

Iubiţi-vă unul pe altul, dar nu faceţi din iubire o legătură:
Mai bine lăsaţi o mare mişcătoare între ţărmurile sufletelor voastre.
Umpleţi-vă unul altuia cupele, dar nu beţi din aceeaşi cupă.
Daţi-vă unul altuia din pâinea voastră, dar nu mâncaţi din aceeaşi felie.
Cântaţi şi dansaţi împreună şi fiţi bucuroşi, dar fiecare din voi să fie singur,
Asemenea strunelor lăutei care stau singure, deşi vibrează cu aceeaşi muzică.

Dăruiţi-vă inima unul altuia, dar nu spre păstrare,
Căci numai mâna Vieţii vă poate încăpea inimile.
Şi staţi împreună, dar nu prea aproape unul de altul.
Căci stâlpii templului stau la distanţă unul de altul,
Iar stejarul şi chiparosul nu cresc unul în umbra celuilalt.

.

vezi cartea Profetul de Kahlil Gibran


Patul matrimonial si dorinta sexuala

Dormitorul unui cuplu este o oglinda a stadiului in care se afla relatia dintre ei.

Dorinta sexuala intr-un cuplu se diminueaza in timp, uneori dispare, dar sexul continua, ca o rutina. Si ca un strigat disperat a dorintei sexuale  de a exista si de a fi incununata de sex a aparut patul dublu.

Paturile duble favorizeaza iluzia ca doi parteneri care incep o viata amoroasa vor dori sa doarma alaturi o viata intreaga, cuibariti unul langa altul, in asternuturi albe si frumos mirositoare, ca patul dublu va fi un fel de uter matern, cald si protector, in timpul vulnerabilelor ore de intuneric, pana ce vine vremea ca realitatile zilei sa fie din nou infruntate.

Paturile duble constituie o parte a acestei fantezii decadente si pot juca un rol in disparitia dorintei sexuale si distrugerea misterului, fascinatiei si interesului in cadrul unei relatii.

Iluzia dragostei si a dormitului impreuna trece cu vederea realitatile legate de cei doi oameni: perioadele diferite de somn, obiceiurile nocturne,  mirosurile trupesti, comportamentul la trezire, program de lucru diferit.

Atitudinea intre cei doi „stalpi” ai cuplului se schimba in mod inevitabil in timp. In loc de a vedea in EL un amant, in timp, femeia vede in  EL  un membru al gospodariei, uneori chiar util, sau uneori ca pe unul dintre copii (un sot regreseaza repede la rolul cuiva caruia trebuie sa-i porti de grija, sa-l compatimesti, sa-l rasfeti, sa-l ierti, caci are nevoie continuu sa fie tratat cu bunavointa).  Exista prea putina stimulare. Prea putin mister. Tiparele comportamentale devin plictisitoare si de rutina. Amandoi partenerii par a fi multumiti sa lase lucrurile asa cum sunt. Patul dublu devine cel mai inconfortabil si mai lipsit de interes loc de mobilier din casa. Dormitorul  devine murdar si dezordonat sau asa de curat si de ingrijit ca nimic interesant nu se poate petrece acolo.

Privind atent la decoratiunile si mobilierul dintr-un dormitor cu pat dublu poti sa constati ca daca ani de zile nu s-a schimbat nimic…in pat lucrurile stau la fel…e doar rutina…dorinta sexuala a abandonat…

Nu inseamna in mod necesar ca paturile individuale vor garanta mentinerea interesului sexual…insa e demonstrat ca pentru ca un lucru sa fie in echilibru cele doi stalpi care il sustin trebuie sa fie la o oarecare distanta unul de celalalt.

Ce-i lipseste pe oameni de dorinta sexuala? Iata cinci motive:

1. Mediul: multi oameni afirma ca este cu neputinta sa te exciti daca atmosfera nu este cea cuvenita.

2. Semne fizice personale: bigudiurile nevestei, mirosul de bere a sotului, kilogramele in plus de dupa nastere, desfigurari datorate accidentelor, bolilor, repulsii datorita mirosului vaginului ori mirosul de nesuportat al lichidului seminal…

3. Stari emotionale si psihologice: grija, nelinistea , sentimentul de vinovatie fata de partener , uneori insotit de ostilitate inconstienta afecteaza dorinta sexuala.

4.  Asteptarile: cand exista asteptari nerealiste  legate de comportamentul patenerului iar aceste nu se indeplinesc dorinta sexuala poate fi inhibata.

5. Religia: biserica si religia sunt deseori percepute ca fiind mecanisme represive si reprobatoare ale activitatii sexuale. Interesant e ca si cei care nu au o relatie cu biserica si nu adera la o forma de religie au in ei  constiinta  faptului ca sexul e un pacat.

vezi cartea : Dorinta sexuala  de Francis Macnab, editura Iri. Bucuresti, 1977


Intelepciunea lui Bochenschi(2)

Relatia cu aproapele

9. Considera relatiile tale cu ceilalti oameni ca fiind foarte importante pentru tine.(fiecare om, chiar si cel mai puternic, depinde de ceilalti).

10.Circumspectia. Fi circumspect in relatiile cu ceilalti.

10.1 Cata vreme nu-l cunosti bine, considera-l pe orice om intalnit in cale drept un imbecil rau.(trebuie , deci, sa-l consideram rau pe orice necunoscut, gata sa ne faca rau sau sa ne distruga bucuros, mai ales daca ii suntem intrucatva superiori. Trebuie sa vedem in el un prost caci, din nenorocire, lumea e plina de ei. Cel ce-l ignora, nu este un intelept.Va sfarsi prost: imbecilii cei rai il vor distruge. A-l cosidera pe orice necunoscut intalnit in cale drept onest si inteligent, este cu siguranta una din culmile prostiei).

10.11 Nu te increde in nimeni inainte de a te asigura ca stie despre ce vorbeste si ca e sincer.

10.12 Nu admite nicio propozitie ca fiind adevarata sub pretext ca a fost publicata de mijloacele de comunicare sociala.

10.2 Fi independent fata de ceilalti in gandire si sentimente.

10.3 Prefera singuratatea companiei: corbii zboara in carduri, vulturul traieste singur.

10.4 Nu da niciun fel de importanta onorurilor si insultelor, atata vreme cat cat nu esti sigur ca-ti pot fi foarte folositoare sau foarte daunatoare.

10.5 Nu te privi in oglinda anturajului  tau.

11. Problemele celorlalti. Nu te ocupa de un altul decat daca (1) el poate fi util sau periculos pentru tine, (2) poti sa-l ajuti, (3) esti raspunzator pentru el.

11.1 Straduieste-te sa-ti imaginezi ca oamenii de care nu trebuie sa te ocupi nu exista decat in imaginatia ta.

12. Discretia. Da celorlalti cat mai putine informatii posibile despre tine insuti.(oamenii sunt inclinati sa ofere prea multe informatii despre ei, deoarece e placut sa vorbesti despre tine insuti.Dar palavrageala se razbuna crunt impotriva palavragiului)

12.1 Straduieste-te sa fii cat se poate de anonim in locurile publice.

13. Distanta.  Cu exceptia prietenilor si apropiatilor, evita familiaritatea.(familiaritatea cu prostii are, in general drept consecinta ca acestia sfarsesc prin a va dispretuisi sunt cu atat mai inclinati sa va faca rau. Chiar si in cazul in care celalalt nu este un imbecil, a-l tine la distanta are darul de a pastra, in ceea ce-l priveste o autoritate care poate fi utila)

13.1 Nu fii prea amabil la prima intalnire.

14. Simpatia. Straduieste-te sa castigi simpatia celorlalti.(orice om, chiar si cel mai umil, poate fi util)

14.1 Pe cat posibil, nu ti-i instraina pe ceilalti.

14.11 Pe cat posibil, evita certurile.(inteleptul nu cedeaza intotdeauna ci numai atunci cand nu face daraba cat ocaua)

14.111Evita cu orice pret certurile cu cei ce au o putere asupra ta.

14.112 Sterge-o in clipa in care o cearta periculoasa te ameninta inevitabil.

14.12. Daca nu te costa nimic, sau te costa putin, nu fa nicio nedreptate nimanui.

14.121 Daca poti evita asta, nu spune nimanui lucruri neplacute.

14.122 Nu critica niciodata, in prezenta sa, tara, confesiunea sau profesia altuia.

14.2 Straduieste-te sa castigi simpatia fiecarui om intalnit.

14.21 Fi amabil.

14.211 Fi deosebit de amabil cu oamenii bogati si puternici.

14.22 Fa bucuros servicii care nu te costa nimic sau te costa putin.

14.23 Fa astfel incat prezenta ta si discursul tau sa fie placute partenerului.

14.231 Apropie-te de celalalt mereu cu surasul pe buze.

14.232 Flateaza-ti partenerul.(nimic nu produce atata simpatie din partea celorlalti decat flatarea.Or, fiecare om are trasaturi demne de lauda pentru care e mandru.E treaba inteleptului sa le descopere si sa le laude)

14.233 Fa in asa fel incat partenerul tau sa inteleaga faptul ca te interesezi de el.

14.234 Permite-i partenerului sa vorbeasca oricat de mult, mai ales despre sine.(este principiul verbozitatii care ne incearca pe toti.Omul intelept prefera vorbirii tacerea, si-i lasa, rabdator, pe ceilalti sa palavrageasca).

14.3 Straduieste-te sistematic si cu perseverenta sa castigi simpatia celor cu care trebuie sa traiesti.

15. Fidelitatea.Actioneaza in asa fel incat sa fii considerat demn de incredere

15.1 Pe cat posibil nu minti si nu induce deloc in eroare.

15.2 In principiu, tine-ti promisiunile.

16  Solidaritatea. Fi solidar in mod cumpatat cu grupul caruia ii apartii.( e vorba de grupuri umane, nu de indivizi)

16.1 Supune-te in mod cumpatat legilor moralei.

16.2 In conditii aproape egale, da prioritate membrului din grupul tau in fata strainului.

16.3 Conformeaza-te grupului in care te afli.

16.4 Sa ai cativa prieteni.(prietenul e cineva pe care-l iubesti.Nevoia de iubire e inradacinata in natura umana.Sa adaugam ca, daca e bine sa ai bani, este si mai bine sa ai prieteni bogati)

16.41 Sa-ti fie prieten doar cel ce si-a dovedit cinstea si inteligenta.

16.42 Fi fidel prietenilor tai.

(Vezi cartea: Joseph-Maria Bochenschi  Manual de intelepciune pentru oamenii de rand ed.Limes, Cluj, 2006)


Intelepciunea lui Bochenschi (1)

1. Actioneaza in asa fel incat sa ai o viata lunga si fericita.(nu e intelept, ci prost cel ce-si risca inutil viata. Prost este si cel ce se destainuieste oricui ca si cel ce-si face dusmani fara motiv)

2.Protejeaza-ti, inainte de toate, viata si sanatatea.

2.01 Nu fi prost, nu te lasa ucis!

2.1 Cand viata iti pare negresit si iremediabil de nesuportat, ia-ti zilele.(„porta semper aperta est”/usa este intotdeauna deschisa)

2.2 Exceptand situatiile exceptionale, plaseaza-ti viata si sanatatea deasupra tuturor celorlalte lucruri.(circumstantele exceptionale sunt acelea care impun sinuciderea)

3. Bucura-te de viata. ( nu traim decat o singura data, inteleptul nu risipeste nici o firimitura de placere pe care viata i-o ofera, tinand seama de principiul moderatiei)

3.1 Straduieste-te sa ai placere si cat mai putina durere posibil.

3.2 Fa in asa fel incat viata ta sa aiba intotdeauna un sens.

3.21 Sa ai mereu un scop de atins.

3.22 Bucura-te de clipa.

3221 Invata sa traiesti in prezent.

3.222 Incearca sa concepi mijloacele drept scopuri.

4. Autonomie.Condu-ti tu insuti viata.(nimeni, in afara lui insusi , nu va avea grija de viata lui fericita, pe ceilalti ii preocupa propria lor fericire iar nu a noastra. Nimeni nu poate avea grija de propria fericire daca nu se guverneaza pe sine, daca nu este stapan pe propria lui activitate)

4.1 Pe cat posibil, in actiunea fizica, fii independent.(suntem ca niste caini tinuti in lant.Nu-l putem rupe. Dar inteleptul incearca macar sa prelungeasca acest lant si sa castige cat mai multa independenta exterioara posibila)

4.2 Stapaneste-ti gandirea, sentimentele si starile de spirit (inteleptul este in acelasi timp marinar, carma si corabie)

4.21 Actioneaza potrivit propriului tau ideal

4.3 Nu te atasa prea mult de o persoana, nici de nimic altceva. (lucrurile si oamenii pe care-i iubim pot fi si sunt in general izvor de multa placere. Intelepciunea nu ne interzice sa ne atasam de ele, ci doar sa nu ne atasam prea tare deoarece, atunci, devenim sclavii lor)

4.31 Nu te droga.(dependentele ingradesc libertatea, deci pricipiul autonomiei este incalcat)

4.4 Pastreaza-ti linistea interioara .(omul nu se poate guverna pe sine cand o furtuna face ravagii in constiinta sa, cand este jucaria unor pasiuni violente)

4.41 Pastreaza-ti seninatatea spiritului. ( adevaratele obstacole in calea echilibrului mental nu se afla in afara noastra ci in noi insine)

4.411 Spune-ti in fiecare dimineata: „totul merge struna”.

4.412 Incearca sa concepi evenimentele viitoare ca fiind placute.

5 Fi prudent.

5.1 Nu admite nicio propozitie inainte de a te fi asigurat cu constiinciozitate ca e adevarata sau cel putin probabil    adevarata.

5.11 Inainte de a face sau de a spune ceva important, pune-ti intrebarea: merita osteneala?(cu totii suntem tentati de a actiona impulsiv, fara a selecta.De pilda, cand cineva afirma un lucru absurd tentatia de a-l face idiot este mare dar mai mare este daraba decat ocaua. In majoritatea cazurilor e inutil. Ofensam un om si nu obtinem nimic in schimb)

5.12 Inainte de a lua o decizie importanta, asigura-te ca nu faci din dorinte realitate.

5.13 In orice chestiune importanta, cere sfatul oamenilor cu experienta.(cel ce se asculta pe sine in acest domeniu, asculta un prost)

5.14  Amana pe maine o decizie importanta.(desigur, daca nu e urgenta.Pregatirea deciziei trebuie sa fie cat mai lenta posibil dar executia ei trebuie sa fie rapida si energica)

5.15 Cunoaste-te pe tine insuti.

5.151 Gaseste in fiecare zi un moment pentru a reflecta la tine insuti.

5.2 Ocupa-te de lucrurile care depind de tine, nu de cele care nu depind de tine.

5.21 Nu te ingrijora degeaba.

5.3 Vegheaza sa-ti asiguri viitorul.

6. Fii moderat in toate cele.(orice exagerare este daunatoare vietii fericite)

6.1 Fii moderat in opinii.

6.11 Evita afirmatiile cu totul generale .

6.12 Evita judecatile categorice

6.2 Bucura-te de bunuri si de placeri cu moderatie.

6.3 E bine sa stii savura micile bucurii.

6.31 Prefera numeroasele mici bucurii catorva mari placeri.

6.4 Nu incerca sa realizezi lucruri care iti depasesc posibilitatile.

7. Orice hotarare odata luata, execut-o cu tarie si perseverenta.

7.1 Nu te lasa niciodata motivat de frica.

7.11 Nu-ti fie frica de moarte.

8. Traieste pentru opera ta.

8.1 Fa tot ce faci cat mai bine

8.2 Nu te induiosa de tine insuti.

8.21 Concepe adversitatile ca pe niste evenimente naturale.


Bochenski, ciudatul

 

 

spiritul liber este pur

 

 

 

Bochenski a scris o carte la 90 ani. N-a mai apucat sa o publice sau nu i-a mai pasat de acest lucru. Sunt unele carti care trebuie scrise asa cum organismul are o anumita digestie care trebuie sa functioneze. Initial, cand am rasfoit-o am crezut ca e din colectia „cum sa fii fericit/sa fii bogat/sa fi intelept ..etc”, mai ales ca se numeste „Manual de intelepciune pentru oamenii de rand”. Apoi am citit-o si am avut momente in care am zambit, asa cum zambesti de prostioarele pe care le spun uneori copii, alteori am lasat cartea pe un raft ( fiindca mi sa parut nepotrivit sa afirmi ca ai dreptul sa te sinucizi), dar dupa ca am citit-o am avut clar sentimentul ca Bochenski a scris cartea asta cu o libertate interioara de apreciat pentru un om  care avea deja matca lui ca formare intelectuala. Avea studii juridice(univ. din Lvov,Polonia),studii economice si sociologice ( univ din Poznan, Polonia), studii filozofice (univ.Fritbourg, Elvetia) si studii teologice(univ.”Sf.Thomas”, Roma),a devenit „parintele Kornelius”. Aceata carte a sedus intelectualii dar n-a fost acceptata de teologi. Regulile din aceasta carte se situeaza intre egoismul pozitiv(sanatos) si dragostea de sine. Bochenski nu are nici o inhibitie in a se exprima „e o prostie…” sunt prosti cei ce…” versus „omul intelept..”.

Ideea de inceput suna cam asa: pe de o parte „desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune”(Ecl.1,2), niciun lucru si niciun eveniment din lumea aceasta nu are valoare absoluta, nimic nu este durabil. Tot ceea ce este, este relativ si trecator. Omul insusi si toate operele sale (civilizatii,cuceriri ale stiintei, etc) nu sunt in lume decat fragmente lipsite de importanta. Pamantul, mai cu seama, este un veritabil cimitir al civilizatiilor si al natiunilor moarte. Totul se afunda in neant. Mai mult, viata noastra interioara depinde in mare masura de pasiuni si de sentimente, care sunt si ele efemere. Aceasta este, asadar, prima fata  a intelepciunii: desertaciunea desertaciunilor si totul este desertaciune. Dar ea are si o a doua fata: invatatura cu privire la ceea ce trebuie facut in aceasta situatie tragica. Omul nu este decat un foarte mic si neputincios fragment din univers, neexistand decat timp de o fractiune de secunda cosmica. Dar aceasta fractiune este tot ceea ce are el la dispozitie. Legile intelepciunii ne invata cum sa actionam ca sa nu o irosim. Prin urmare nu exista contradictie intre doctrina zadarniciei si perceptul placerii, intre „memento mori” si „carpe diem”.  Constiinta zadarniciei a tot ceea ce suntem si intalnim in lume nu exclude actiunea ci o impune.  Caci tocmai pentru ca totul este zadarnicie fara consistenta trebuie sa ne bucuram de viata.

O viata lunga si fericita(buna).Acesta e principiul fundamental.A fi intelept inseamna in primul rand a trai; in al doilea rand a trai bine; in al treilea rand a trai si mai bine.

(Vezi:  Joseph-Maria Bochenski  „Manual de intelepciune pentru oamenii de rand” ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006)