Sunt un om normal?

Iti dau un punct de reper daca vrei sa-ti raspunzi la aceasta intrebare. Prezentul trait.

Prezentul trait inseamna a-fi-in-situatie. Prezentul trait nu e un instantaneu, o clipa (acel „traieste clipa”). A-fi-in-situatie implica rezolvarea de probleme, actiunea,  comunicarea, dar si „inradacinarea in sine” adica fixarea eului tau pe un suport solid , ferm, sigur (cum e de exemplu credinta religioasa). Prezentul trait e subliniat si in Biblie:”ajunge zilei necazul ei”.

Ceea ce se intampla in prezent poate fi doar o veriga in cadrul unor episoade de viata, a unor proiecte existentiale de lunga durata, desfasurate in microetape, presarate uneori cu „trairi de neuitat”, dar ideea e sa nu ramanem ancorati in acele trairi, care pot fi evenimente placute(ziua nuntii, o promovare,etc) sau evenimente neplacute(pierderea fiintei iubite, divort, faliment, etc) sau sa ne proiectam in viitor, caci omul se defineste si prin proiectele sale.

Prezentul trait al unui om normal presupune o concomitenta a trairilor cu evenimentele concrete care se desfasoara in viata acestuia.

Ce se intampla daca nu te raportezi cum trebuie la prezentul trait?

Pai uite, prin comparatie:

• anxiosul traieste un pseudo-prezent, un prezent lipsit de structura, de adancime, libertate si incadrare. Traieste un fel de „tentatie” a prezentului, si atat

•  fobicul, omul ce traieste frica, are un prezent minuscul, aspirat de un viitor nesigur si amenintator;

•  maniacul are un prezent suspendat, carea aspira viitorul;

• depresivul tinde sa-si piarda  prezentul, care e aspirat de trecut;

• obsesivul-prezentul nu se mai poate structura ferm, fiind parazitat(si nu servit) de trecut sau de viitorul proiectat

•  histrionicul-se agata de prezent,de aparitia proprie in cadrul evenimentului actual.

IA IN FIECARE ZI VIATA DE LA CAPAT!